Înainte să coboare şi ultima treaptă a modulului selenar, Neil Armstrong vede imprimate-n praful selenar nişte urme ciudate. De opinci, parcă.
Îngândurat, se depărtează niţel de modul şi dă să se apropie de un crater. Din crater apare un tip ciudat cu palariută mică şi neagră şi chimir. Creatura întinde hotărât mâna către Armstrong:
– Servus, io mi-s Ion!
Astronautul, perplex, îl întreabă:
– Şi de unde eşti?
– Apăi din Sibiu .
– Şi cu ce ai venit aici?, continuă americanul.
– Cu brânză.